Exact aşa este! Cum totul se învârte în jurul a “orice început are şi un sfârşit” se pare că al meu tocmai a venit. Sau poate nu, cine ştie?
Regret multe chestii pe care le-am făcut. Defapt, cel mai rău îmi pare de lucrurile pe care nu le-am făcut atunci când trebuia. Aş fi vrut să gândesc dintr-o altă perspectivă, am fost întotdeauna încăpăţânat şi nu am vrut să ascult de nimeni şi de nimic, deşi am avut norocul să fiu înconjurat de oameni destepţi şi de la care chiar puteam învăţa ceva. Ăsta mi-a fost norocul, ce să zic.
Probabil că pentru cei care mă cunosc este un titlu trist şi nu prea înţeleg despre ce este vorba. Voi explica imediat. Celor care “dau” din greşeală peste blogul/postul asta nu pot decât să vă urez bun venit şi şedere plăcută. Asta cât mai puteţi.
Spuneam faptul că regret anumite lucruri care s-au întâmplat în viaţa mea şi că aş fi vrut să gândesc/acţionez diferit. Aşa este. Regret faptul că m-am retras din şcoală în perioada liceului, atunci când era vremea (şi vârsta) să primesc o educaţie bine-meritată. Mă bucură faptul că totuşi am pus piciorul în prag şi am continuat liceul, că doar trebuie terminat, nu? În cazul în care vă întrebaţi de ce m-am lăsat de şcoală nu am decât un răspuns în trei cuvinte: jocuri şi bani. Nu, nu mă înţelegeţi greşit, nu este vorba de jocuri de noroc, în nici un caz! Este vorba de jocuri pe calculator, mai exact un singur joc care mi-a mâncat ~11 ani din viaţă: Counter-Strike. Acum probabil vă întrebaţi de bani. Am lucrat. M-am angajat în diferite locuri şi domenii. De la “mecanic” la o sală de internet, la administrator-ul unui studio de videochat, electrician (pentru câteva luni), call center la o firmă de marketing şi studii de piaţă, DJ, promoter, project manager, assistant manager, pr manager, organizator de party-uri, editor imagine/montaj, până la consultant financiar. Peste tot cu contracte de colaborare sau doar prin “mutual agreement”. În prezent sunt… nici măcar şomer.
Cu începerea anului în curs vreau să zic că sunt destul de mândru de mine. Serios, chiar sunt! Deşi dacă am început cu dreptul, am continuat să merg cu stângul şi iar cu stângul, şchiopătând… mi-am redresat mersul în ultimul timp. Şcoala merge foarte bine, am încetat să mă joc, mi-am făcut planuri care până la sfârşitul anului sper să se realizeze, planuri ce includ un carnet auto si îmbunătăţirea aspectului fizic, iar pe plan sentimental… ce-o vrea Dumnezeu!
Aşa că, eu… autorul blogului şi cel care a avut nick-ul “KrieppeN” pentru mai mult de 8 ani, am revenit la numele meu, şi anume Dragoş Karner. Pentru faptul că nu mai joc nimic, nu mai am nevoie de un nickname sau de o “masca”, aşa cum poate fi considerat un nick, m-am decis să revin la normal. Cel puţin ăsta tind să cred că este normalul.
Şi cum orice şut în cur este un pas înainte sau un nou început, eu sunt optimist şi sunt sigur că viitorul mă sună bine. Iar de data asta îi voi răspunde aşa cum trebuie.
P.S.: În cazul în care găsiţi greşeli gramaticale sau de exprimare vă sfătuiesc să treceţi cu vederea. Nu pot decât să vă urez tot binele din lume şi o viaţă cât mai frumoasă.
Recent Comments