Tag Archives: Blog

Mi-am mutat ‘casa’ – KrieppeN.com

Salutare tuturor! Va anunt ca am mutat blogul de la tB (toateBlogurile.ro) – cu aceasta ocazie ii multumesc lui Victor Catalin pentru ajutor si gazduire – iar unele imagini nu vor putea fi vazute din cauza si pentru ca n-am apucat sa-mi fac un back-up la fisiere. Dar nu-i nimic, nu stateam eu in acele imagini. Sper ca va merge bine blog-ul si ii multumesc lui sIcA pentru ajutor.

Sa auzim numai de bine!

Sfârşit.

Exact aşa este! Cum totul se învârte în jurul a “orice început are şi un sfârşit” se pare că al meu tocmai a venit. Sau poate nu, cine ştie?

Regret multe chestii pe care le-am făcut. Defapt, cel mai rău îmi pare de lucrurile pe care nu le-am făcut atunci când trebuia. Aş fi vrut să gândesc dintr-o altă perspectivă, am fost întotdeauna încăpăţânat şi nu am vrut să ascult de nimeni şi de nimic, deşi am avut norocul să fiu înconjurat de oameni destepţi şi de la care chiar puteam învăţa ceva. Ăsta mi-a fost norocul, ce să zic.

Probabil că pentru cei care mă cunosc este un titlu trist şi nu prea înţeleg despre ce este vorba. Voi explica imediat. Celor care “dau” din greşeală peste blogul/postul asta nu pot decât să vă urez bun venit şi şedere plăcută. Asta cât mai puteţi.

Spuneam faptul că regret anumite lucruri care s-au întâmplat în viaţa mea şi că aş fi vrut să gândesc/acţionez diferit. Aşa este. Regret faptul că m-am retras din şcoală în perioada liceului, atunci când era vremea (şi vârsta) să primesc o educaţie bine-meritată. Mă bucură faptul că totuşi am pus piciorul în prag şi am continuat liceul, că doar trebuie terminat, nu? În cazul în care vă întrebaţi de ce m-am lăsat de şcoală nu am decât un răspuns în trei cuvinte: jocuri şi bani. Nu, nu mă înţelegeţi greşit, nu este vorba de jocuri de noroc, în nici un caz! Este vorba de jocuri pe calculator, mai exact un singur joc care mi-a mâncat ~11 ani din viaţă: Counter-Strike. Acum probabil vă întrebaţi de bani. Am lucrat. M-am angajat în diferite locuri şi domenii. De la “mecanic” la o sală de internet, la administrator-ul unui studio de videochat, electrician (pentru câteva luni), call center la o firmă de marketing şi studii de piaţă, DJ, promoter, project manager, assistant manager, pr manager, organizator de party-uri, editor imagine/montaj, până la consultant financiar. Peste tot cu contracte de colaborare sau doar prin “mutual agreement”. În prezent sunt… nici măcar şomer.

Cu începerea anului în curs vreau să zic că sunt destul de mândru de mine. Serios, chiar sunt! Deşi dacă am început cu dreptul, am continuat să merg cu stângul şi iar cu stângul, şchiopătând… mi-am  redresat mersul în ultimul timp. Şcoala merge foarte bine, am încetat să mă joc, mi-am făcut planuri care până la sfârşitul anului sper să se realizeze, planuri ce includ un carnet auto si îmbunătăţirea aspectului fizic, iar pe plan sentimental… ce-o vrea Dumnezeu!

Aşa că, eu… autorul blogului şi cel care a avut nick-ul “KrieppeN” pentru mai mult de 8 ani, am revenit la numele meu, şi anume Dragoş Karner. Pentru faptul că nu mai joc nimic, nu mai am nevoie de un nickname sau de o “masca”, aşa cum poate fi considerat un nick, m-am decis să revin la normal. Cel puţin ăsta tind să cred că este normalul.

Şi cum orice şut în cur este un pas înainte sau un nou început, eu sunt optimist şi sunt sigur că viitorul sună bine. Iar de data asta îi voi răspunde aşa cum trebuie.

P.S.: În cazul în care găsiţi greşeli gramaticale sau de exprimare vă sfătuiesc să treceţi cu vederea. Nu pot decât să vă urez tot binele din lume şi o viaţă cât mai frumoasă.

Am invăţat să fac cafea

Se pare că am uitat ce înseamnă un blog şi am inceput sa pun numai lucruri (text/video/audio/imagini) de pe net în loc să mai scriu şi din mintea mea, aşa… să mai vedeti şi voi că este o persoană cea care tot postează, nu un robot…

Hmm, zilele astea sper să am timp să vă povestesc câte ceva din ce fac, sau ce am facut … sau ce voi face, in fine… despre mine 🙂

Aşaaaaa, acum să trecem la titlul “Am invăţat să fac cafea” si să-l explic:

Buuun, cum stăteam eu într-o dimineaţă ‘pă’ mess si cu ceaşca ‘dă’ cafea in faţă (goală, evident) discutam cu un prieten şi îi spuneam ca aş bea o cafea buna. Atunci am fost atacat de un set de întrebari gen: de ce nu vii la mine? de ce nu îţi faci? ştii sa îti faci? gen. (gen eu, eu gen) Bineînteles că i-am raspuns ca nu stiu sa fac cafea la care a urmat un set de “hahahahaha”-uri din partea lui si un “să moara mă-ta ca nu ştii”, dar trecand peste astea a fost destul de drăguţ si mi-a explicat pas cu pas ce trebuie şi cum trebuie să fac.

Acum ştiu, în sfarsit, să fac şi eu cafea. Si nu orice cafea: O cafea exact aşa cum îmi place mie.

Merci Wipi!

Pastila Zilei (7 Mai)

– Uite fiule asta-i marea!
– Unde?
– Asta mah din fata ta!
– Unde?- Asta mare si albastra chiar in fata ta!
– Unde?
Tatal il ia de par si-l baga cu capul in apa…dupa faza asta fiul se scutura si zice:
– Tata, ce-a fost asta!
– Marea!
– Unde?
_______________________________________
Ca sa o verifice pe nevasta-sa cat de mult tine la el, intr-o buna zi Vasile se preface ca a murit.
Nevasta-sa :
– Cu ce sa-l imbrac?! Sa-i pun pantofii astia noi? … Lasa ca-s buni si tenisii !
– Sa-i pun constumul asta bun?!… Lasa ca-i bun si treiningul …
Il pune in sicriu si incepe sa jeleasca :
– Unde te duci tu Vasileeeeee??!!! Unde te duci Vasileeeee??!!!
Din sicriu, Vasile:
-La stadion, in mortii matii, ca asa m-ai imbracat!!!! (nu are rost sa cenzurez, aici nu exista CNA)
_______________________________________
Ambasadorul irakian la Națiunile Unite tocmai a terminat un discurs și iese pe hol, unde se întalnește cu președintele Bush. Își strang mainile și irakianul zice:
-Știți, am și eu o întrebare apropo de cultura Americii.
-Excelență, daca pot să vă ajut o să o fac cu mare plăcere…
-Fiul meu se uită la filmul ăsta, Star Trek, și acolo sunt și ruși, și negri, și asiatici, dar niciodată arabi. La care președintele Bush rade, se apleacă și-i șopteste:
-Păi asta e din cauză că acțiunea se petrece în viitor…

Inactiv.

Stiu, n-am mai scrius de mult si imi pare rau. Nu vreau sa dezamagesc pe cineva. Vad ca inca mai sunt unele persoanel care “ma citesc” si imi cer sincer scuze fata de voi ca n-am mai scris mai nimic, ca nu v-am mai tinut la curent dar… chiar sunt ocupat. Nu prea mai am timp sa fac nimic, am inceput 2 proiecte care cer timp, timp si iarasi timp. O sa mai revin din cand in cand cu cate o ‘pastila zilei’, sa va fac ziua mai ‘dulce’.

Pana cand voi re-devenii activ va spun un dulce “So long!”

P.S.: I’ll be back!

Pastila Zilei (16 Februarie)

O cearta in familie. Sotia il loveste pe sot. Acesta se ascunde sub pat. Sotia incearca sa-l scoata:
– Iesi!
– Nu ies!
– Iesi!
– Nu ies!
– Iesi!
– Auzi fa cine e stapan in casa?! Daca am spus ca nu ies – inseamna ca nu ies!!!

De vorbă cu DJ Moon Sound

Mai jos aveti un interviu in exclusivitate cu DJ Moon Sound !

Read More →

Gata blogu’ !

Gata! Se pare ca Mircea Badea si-a rezolvat problema blogului. Isi pune “mizeria” in ordine. Bine ai revenit!

O faţă nouă… în 2009!

Dupa cercetari si cercetari am ajuns la concluzia ca o noua tema pentru blogul meu este necesara, asa ca am cautat pana am gasit ceva care sa-mi convina si sa-mi placa.Asadar, va prezint noua tema a blogului… asta! Sper sa va placa si voua cel putin la fel de mult cum imi place mie.

Keep on… writing!

Pastila Zilei (22 Octombrie)

Întrebare: Cum se salută mai nou steliştii?
Răspuns: Give me five!